ganduri_clasik

Fiul lui Rikesios era original din Sinopc.Ajuns la Atena desi Antistene l-a refuzat el participa, chiar nedorit, la cursurile acestuia. Odata Antistene l-a amenintat cu batul, dar discipolul si-a oferit corpul, spunand : "Loveste, fiindca nu vei gasi un lemn destul de tare care sa ma indeparteze de tine atata timp cat te aud vorbind". din acel moment a devenit elevul lui.
Scrise cuiva sa-i faca rost de o casuta. Petru ca acesta itarzia Diogene si-a luat ca locuinta un butoi.
Privind la carmaci, medici, filozofi socotea ca omul este cel mai inteligent dintre animale; dar privind pe talcuitorii de vise, prezicatori si pe cei care-i asculta, pe cei care sunt mandri de faima si bogatia lor considera ca nu este amimal mai de nimic ca omul.
Intr-o zi platon il invitase acasa la el impreuna cu alti prieteni. Diogene, calcand pe covoarele lui Platon, ii spuse : "Calc pe trufia lui Platon" acesta raspunzandu-i : "Da, Diogene, cu o trufie dealtfel". Altadata manca smochine uscate si, intalnidu-l pe Platon, il pofti sa ia o parte din ele, dupa ce Platon le lua si la manca ii spuse : "Am spus ca poti sa iei din ele, dar nu sa le mananci pe toate"
Fiind intrebat unde vazuse in Grecia oameni de treaba, raspunse : "Oameni buni, nicaieri, dar am vazut copii buni la Sparta". Spunea ca oameni concureaza in a face rele, dar nu cauta sa se intalneasca unul pe altul in bunatate si dreptate. Se mira ca muzicantii isi acorda strunele lirei, lasand dezacordate simtamantele din sufletul lor; ca astronautii privesc catre soare si luna, dar nu vad lucrurile de sub nasul lor; ca oratorii in discutiile lor fac mult caz de dreptate, dar n-o practica niciodata; ca avarii critica banul in timp ce il indragesc peste masura. Era scos din fire ca oamenii aduc sacrificii zeilor ca sa si asigure sanatatea si la praznicul care urmeaza sacrificiului se indoapa in dauna sanatatii. lauda pe cei care sunt pe puctul de a se casatori si se opresc, pe cei care au de gand sa plece cu corabia si nu pornesc niciodata, pe cei care au de gand sa faca politica si nu fac acest lucru.
Cand a fost prins si scos la vanzare, i sa pus intrebarea ce stie sa faca, iar el a raspuns : "Sa guvernez pe oameni". Dupa aceea spuse crainicului "anunta daca doreste cineva sa isi cumpere stapan". Cumparat de Xenaides i-a spus acestuia : "Trebuie sa m-asculti, desi sunt sclav; caci daca un medic sau un marinar s-ar afla in sclavie, ar fi ascultati". A invatat copii lui Xenaides sa calareasca, sa tinteasca cu arcul, sa ocheasac cu sulita. La scoala de lupte nu ingaduia maistrului de gimnastica sa le dea educatie ca la atleti, doar cat sa ii faca sanatosi. Copiii au invatat multe pasaje din poeti si scriitori iar materia sub forma rezumativa usor de retinut.
Spunea ca este un caine laudat de toti dar nimeni nu indraznea sa-l ia la vanatoare. Mai spune ca lucrurile pretioase se vand in piata pe nimic iar si invers. O statuie se vinde pentru trei mii monezi de arama, pe cand o masura de faina pe doua monezi.
Intr-o zi, vazand un copil cum bea din palma, isi aruncase ulcioara din desaga spunand : "Un copil m-a intrecut in felul simplu de a trai"
Pe cand se incalzea la soare in Cranuion, Alexandru cel Mare veni si stand in fata i-a facut umbra, ii spuse : "Cere-mi orice favoare vrei", la care Diogene raspunse : "Daca o sa te dai la o parte poti sa-mi dai ceia ce tu n-o sa ai nicioadata". Cineva foarte rau din fire scrise pe usa casei cuvintele : "Celor rai intrarea oprita", "Dar atunci cum va intra stapanul casei?"- intreba Diogene.
Se povesteste ca Alexandru cel Mare ar fi spus : "Daca nu eram Alexandru, as fi vrut sa fiu Diogene"
Auzind pe unul vorbind de fenomenele ceresti il intreba : "De cate zile ai sosit din cer?"La intrebarea unuia cand e timpul nimerit sa pentru a lua masa, raspunse : " Petru bogat cand vrea petru sarac cand poate". Odata aprinzand o lampa, in plina zi umbla, spunand : "Caut un om". Celor infricosati de visurile lor, le spune a ca nu se ingrijesc de ce fac cand sunt treji, dar se preocupa mult de viziunile care le apar in somn. Odata cand vazuse pe preotii paznici ai templului pe un servitor care furase o cupa din tezaur, a zis : "Hotii cei mari duc pe hotul mic". Cand cine il mustra ca a fost exilat din patrie, el ii spuse : "Dar, o nenorocitule, prin exil am devenit filozof"
La intrebarea care-i lucru cel mai nenorocit in viata, raspunse : "A fi batran si sarac". Platon fiind intrebat : "Ce fel de om i se pare Diogene?", raspunse : "Un Socrate dement". La intrebarea care-i timpul potrivit pentru insuratoare, Diogene raspunse : "Petru cei tineri, e prea devreme, iar petru cei batrani, e prea tarziu". Pe cand se intorcea din Sparta la Atena, fiind intrebat : "de unde vii si incotro?", raspunse : "De la locuintele barbatilor spre cele ale femeilor". I se puse intrebarea care-i lucrul cel mai frumos din lume, la care el raspunse : "Vorbirea sincera"
Se spune ca Diogene avea aproape nouazeci de ani cand a murit. Pe timpul acela, Diogene locuia in Craneion, in gimnaziu. Cand discipoliau sosit l-au gasit infasurat in haina si au crezut ca doarme, desi nu avea obiceiul sa fie lenes sau somnoros. Cand i-au dat haina la o parte au vazut ca era fara suflare. Au banuit ca si-a retinut respiratia ca sa termine odata cu viata.
S-a iscat o cearta intre discipoli, in privinta inmormantarii, dar sosind parintii lor si oameni de rand, sub conducerea acestora a fost inmormantat. Pe mormant i sa pus o coloana iar deasupra un caine din marmura.